„M-am simțit extraordinar să joc la meciul de deschidere al unui European, dar mi-a părut foarte rău că n-am fost eu acela care deschide balul. Mi-au răpit mândria de a deschide Europeanul. Am fost căpitanul acestei echipe în ultimii patru ani, în mod constant. Am preluat-o în mod firesc de la Chivu, în baza unor criterii obișnuite. Selecții, vechime și, fără falsă modestie, valoare. Înainte de amicalul cu Congo am fost deposedat de banderolă. N-au știut nimic nici secunzii. La ședința dinaintea partidei a venit selecționerul, a anunțat echipa și a comunicat căpitanul, pe Chiricheș. Nicio altă explicație!” a declarat acesta într-un interviu pentru GSP.
„Am vorbit cu nea Puiu după meci și mi-a spus doar că așa a considerat dânsul, nu știu nici acum dacă v-a oferit vouă, jurnaliștilor, niște justificări. Încă nu am înțeles ce am făcut rău pentru a fi deposedat de banderolă sau ce mi-a lipsit pentru a rămâne cu ea. Nu plâng după banderolă, nu m-am născut cu ea pe braț, n-a existat nicio bătaie pe această temă. E vorba doar despre un orgoliu sportiv. Repet nuanța, ca să fie clar: cu mine căpitan, România a obținut calificarea la EURO, de ce să-mi iei privilegiul care-mi revenea de drept de a deschide Europeanul?” a mai precizat Răzvan Raț.
Legat de meciul de tristă amintire cu Albania (0-1, care a consfințit eliminarea României de la Euro 2016), Raț a spus: ”După meciul cu Albania, în cameră, de nervi am plâns (…) Am plâns pentru că aș fi vrut să trecem de grupă, să fim fericiți, mai ales că a fost un turneu pe care l-am așteptat cu atâta ardoare”.